Un indicator alarmant in evolutia numerica a populatiei este imbatranirea demografica, adica raporturile inechitabile intre grupele varstnice si cele tinere. Evolutia populatiei se caracterizeaza nu numai prin scaderea ei numerica, ci si prin schimbari intervenite in structura ei pe grupe de varste, ca urmare a evolutiei bilantului natural si migratoriu.
Fenomenul demografic cel mai important care caracterizeaza evolutia populatiei si in special a populatiei rurale este acela al imbatranirii demografice. Acest fenomen a atins valori destul de ridicate in perioada postcomunista. Astfel, daca in 1977 ponderea populatiei varstnice era de 13,3%, ea ajunge in anii 2002 la 19,8%.
Aceste valori sunt mult mai ridicate in mediul rural, iar in cadrul acesteia, populatia feminina din mediul rural este cea mai imbatranita categorie de populatie a tarii.
Nivelul ridicat al imbatranirii populatiei rurale este evidentiat de ponderea ridicata a populatiei varstnice din mediul rural, aceasta fiind de 1,8 mai mare decat in mediul urban (3/5 din intreaga populatie varstnica din Romania locuieste in mediul rural).
In medie, in Europa, ponderea populatiei in varsta de peste 60 de ani este de aproape 23%. In Romania, ponderea in prezent este de 19%, cu tendinte de crestere a se accelera in conditiile scaderii dramatice a natalitatii.
Imbatranirea demografica a fost determinata de o serie de factori demografici si social-economici, dintre care cei mai importanti au fost evolutia fertilitatii populatiei feminine, nivelul mortalitatii generale (mai ridicat in mediul rural comparativ cu mediul urban), soldul negativ al migratiei s.a.
Evolutia acestor componente demografice in ultimii ani a fost diferentiata in profil teritorial, ceea ce a determinat unele disparitati privind imbatranirea demografica pe judete (spre exemplu, judetele Teleorman si Giurgiu se remarca prin ponderi ridicate a varstnicilor – de peste 25 %, din totalul populatiei).
O situatie deosebit de nefavorabila este inregistrata in cadrul populatiei feminine din mediul rural, deoarece intr-un numar de 14 judete ponderea populatiei feminine varstnice in populatia rurala a fost de 30-36%, in 2002.
Imbatranirea demografica a populatiei; in special a celei rurale constatata, dupa 1990, a generat o serie de dificultati in evolutia social-economica, determinand de asemenea, o cerinta crescuta in asigurarea protectiei sociale, a asigurarii serviciilor sanitare specifice pentru aceasta populatie imbatranita.
Ponderea populatiei tinere in cadrul populatiei totale s-a modificat destul de mult in perioada 1977 – 2002 in unele judete, astfel ca, in 1977, judetele Vaslui si Arges detineau peste 30% populatie tanara.
Dintre acestea, numai judetul Vaslui isi mentine ponderea ridicata, bazata pe bilantul natural destul de ridicat, pe cand judetul Arges ajunge sa aiba o pondere a populatiei tinere in anul 2002 de sub 15%. Alaturi de acesta se inscriu si judete ca Brasov, Caras-Severin, Timis, Teleorman, Hunedoara, Cluj s.a.