Geografia fizica reprezinta ramura Geografiei care studiaza geosistemul, mediul natural. Are drept scop stabilirea componentei, structurii, insusirilor precum si a legilor care guverneaza functionarea lui, in incercarea de a deslusi particularitatile evolutive si diferentierile spatiale. Geosistemul este constituit din subsisteme ce corespund geosferelor terestre. Pot fi individualizate urmatoarele ramuri: Climatologia, Hidrologia, Geomorfologia, Pedogeografia, Biogeogerafia, Paleogeografia.
Climatologia sau Climatogeografia are ca obiect de studiu climatele terestre sub aspect genetic, al clasificarilor climatice si al distributiei spatiale ale acestora. Se mai poate spune ca studiaza regimul multianual al vremii in functie de conditiile fizico geografice specifice diverselor regiuni. Ampla dezvoltare din ultimul secol a condus la separarea unor subramuricu specific propriu din ce in ce mai pronuntat:
• Topoclimatologia si Microclimatologia studiaza variatiile inregistrate de elementele meteorologice in stratul de aer inferior (de regula sub 2 m inaltime) ca urmare a influentei directe, exercitate de portiuni mici, omogene ale suprafetei active subiacente;
• Paleoclimatologia – disciplina care se ocupa cu studiul variatiilor climei in decursul perioadelor geologice
• Agroclimatologie stiinta care se ocupa cu cercetarea conditiilor meteorologice sub aspectul influentei acestora asupra productiei agricole;
• Balneoclimatologie – studiaza rolul climei asupra sanatatii omului;
• Climatografia – disciplina care studiaza tipologia climatelor;
• Climatologie urbana – studiaza influenta orasului asupra regimului hidrometeorologic prin suprafata sa activa artificiala.
Hidrologia are ca obiectul de studiu invelisul de apa al Terrei. Este stiinta care studiaza proprietatile generale ale apelor din natura, ale unitatilor acvatice, precum si legile generale care dirijeaza procesele din hidrosfera. In cadrul acestei ramuri ale Geografiei fizice pot fi identificate urmatoarele subramuri:
• Hidrologia uscatului studiaza apele continentale de suprafata si subsuprafata. La randul ei aceasta s-a divizat in:
o Potamologia – studiaza apele curgatoare;
o Limnologia – studiaza hidrologia lacurilor;
o Telmatologie – stiinta care se ocupa cu studiul formarii, cu caracteristicile si proprietatile hidrologice ale mlastinilor;
o Glaciologia – studiaza ghetarii si zapezile;
o Hidrografia – se ocupa cu studierea generala a obiectivelor acvatice, cu caracterizarea lor din punct de vedere cantitativ si calitativ;
o Hidrometria – reprezinta un ansamblu de metode si mijloace
• Oceanologia sau Oceanografia studiaza apele Oceanului Planetar;
• Hidrogeologia – studiaza apele subterane
Geomorfologia este stiinta geografica ce studiaza formelor de relief, geneza, evolutia si procesele care le modeleaza. Are la randul sau cateva subramuri: Geomorfologia climatica, G. dinamica, G. cantitativa, Paleogeomorfologia, G. aplicata, G. structurala.
Pedogeografia ca ramura a Geografiei fizice pune accentul pe caracteristicile, evolutia si distributia diferitelor tipuri de soluri pe suprafetele continentale.
Biogeografia este o disciplina geografica care se ocupa cu studiul geografic al biosferei, respectiv cu descrierea si explicarea repartitiei organismelor vegetale si animale pe suprafata Pamantului si, in special, a biocenozelor si biotopurilor (deci a ecosistemelor). Ea cuprinde ca ramuri de baza: fitogeografia (geografia plantelor) si zoogeografia (geografia animalelor), la care se adauga: ecologia, care studiaza raporturile fiintelor vii cu mediul, si corologia, care delimiteaza ariile de repartitie a unitatilor taxonometrice de plante si animale sau biocenozele.