Bananele contin o anumita substanta care, atunci cand este modificata de catre oamenii de stiinta, se dovedeste a fi eficienta in lupta unor mai multi virusi, inclusiv virusul responsabil de gripa. Acest proces folosit de a crea un antivirus ar putea ajuta oamenii de stiinta sa dezvole mai multe medicamente, prin valorificarea „codului de zahar” pe care celulele noastre il folosesc pentru a comunica intre ele. Acest cod este benefic in lupta cu virusii si alti invadatori ai corpului.
Noul studiu se concentreaza asupra unei proteine numite lectina de banana, sau BanLec, care „citeste” nivelul de zahar din partea exterioara a virusilor sau a celulelor. In urma cu cinci ani, oamenii de stiinta au aratat ca acest lucru poate tine virusul HIV la distanta fata de celulele sanatoase- dar a cauzat si o serie de efecte secundare care limiteaza utilizarea sa potentiala. In prezent, noul studiu- realizat de o echipa de oameni de stiinta, sustine ca au creat o forma noua de BanLec care lupta cu virusii- desi e un experiment realizat pe soareci de laborator- insa care nu are proprietatea de a cauza iritatii sau inflamatii nedorite.
Oamenii de stiinta au reusit sa modifice cele doua functii, prin studierea cu atentie a moleculei in mai multe feluri, identificand si partile responsabile de aparitia efectelor secundare. Astfel, cercetatorii au proiectat o noua versiune a BanLec, numit H84T, prin schimbarea usoara a genei.
BanLec
Rezultatul: o forma de BanLec care a lucrat impotriva virusului responsabil de SIDA, hepatita C si gripa a functionat excelent, fara a provoca inflamatii. De asemenea, oamenii de stiinta au demonstrat ca H84T BanLec a reusit sa protejeze soarecii de a se infecta cu virusul gripal.
„Ceea ce am facut noi este fabulos, deoarece exista un potential ca BanLec sa se dezvolte intr-un agent antiviral, ceva care inca nu este disponibil in clinici- atat pentru medici cat si pentru pacienti. De asemenea, ceea ce am descoperit noi este interesant, astfel ca antivirusul se poate crea prin ingineria unei molecule de lectina”- sustine David Markovitz, co-autor al acestui studiu si profesor de medicina interna de la Universitatea Michigal- Departamentul de Medicina.